(ISTORIE) Orașul Leova - din sec. IX în sec. XX

La începutul secolului al XIX-lea, pe teritoriul dintre Prut şi Nistru al Principatului Moldovei existau o serie de târguri sau oraşe. Utilizarea cu aceeaşi semnificaţie al acestor doi termini este adecvată, deoarece „în documentele epocii medievale din Moldova (secolele XIV-XVIII) aşezările de tip urban sânt întâlnite sub două denumiri: târguri sau oraşe”

În Condica liuzilor din 1803 sunt atestate ca târguri şase localităţi situate în Moldova din stânga Prutului: Orhei, Teleneşti, Chişinău, Bălţi, Movilău (Otaci) şi Mahalaua de la Pânzăreni (numită ulterior Făleşti)[2]. În acest timp, calitatea de târg o mai aveau şi aşezările Leova, Soroca şi Raşcov, deşi în condică lipseşte în dreptul lor menţiunea târg.

Acordându-i-se statut de oraş şi târgului Reni, după deschiderea în el, în 1819, a Tribunalului Comercial din Basarabia, numărul oraşelor se ridică la 8.

Acest număr de oraşe se menţine până la 26 septembrie 1830, când, prin decret imperial, târgul Leova devine oraş în legătură cu transferarea în el a administraţiei ţinutale din oraşul Ismail[14]. Însă Leova a fost oraş un timp scurt din următorul motiv. La 18 decembrie 1835, în Basarabia intervine ultima modificare administrativ-teritorială din prima jumătate a secolului al XIX-lea: târgurile Orhei şi Soroca, devenind centre judeţene, sunt declarate oraşe, iar administraţia judeţului Leova este trecută în târgul Frumoasa, căruia i se schimbă denumirea în oraşul Cahul, la fel şi judeţului i se schimbă denumirea în Cahul.

Condica liuzilor din 1803 cuprinde indici cu privire la numărul liuzilor (Liude – unitate fiscală, individuală sau colectivă, formată din 1-3 şi mai mulţi birnici, responsabili de achitarea dărilor).

La acea perioadă, tîrgul Leova, avea în componența sa 120 liuzi (aproximativ 600-1000 locuitori).

 

Din anii '30 ai secolului al XIX-lea s-a intensificat procesul imigrării în oraşe a locuitorilor rurali, graţie actului legislativ din 22 decembrie 1832, în temeiul căruia a fost permisă strămutarea în oraşele Basarabiei a ţăranilor şi ale altor categorii sociale, care cunoşteau meseriile sau practicau negustoria.

Au fost înregistrate cazuri când, simultan, din acelaşi sat, se mutau cu traiul la oraş mai multe familii. În 1834, 33 de familii din satul Larga, judeţul Leova, au trecut să locuiască în suburbia Cuhurlui a oraşului Ismail.

 

Dupa Primul Razboi Mondial Romania a capatat o mare crestere in teritoriu, dublindu-si dimensiunea si populatia.

Leova, un oras cu 4,000 de locuitori, la acea etapă,este o sub-prefectura a departamentului Cahul din Basarabia situat pe malurile raului Prut care inainte separa Romania si Rusia.

In sanul acestei bogate regiune agricola, Prutul este o importanta ruta de comert. In Leova, graul si porumbul sunt exportate in Galati unde negustorii internationali sunt localizati.

 

Istoricul francez, Michel Roblin, care a vizitat or.Leova, la începutul sec.XX, scria în una din monografiile sale despre Leova, apărută în Paris, în 1935:

 

"Carutele trase de cai sunt vehicolul de selectie in Leova, care se mandreste cu doar patru masini! Chiar si bicicletele sunt vazute rar.

Mijlocul de transport taranesc obisnuit este o cutie rectangulara din diverse materiale, montata pe patru roti si trasa de doi sau trei cai.

Trasurile sunt vehicule de lux, utilizate in exclusivitate de vizitatori si de localnicii bogati. Viteza normala variaza, depinzand de vreme, intre 5 si 10 kilometri per ora.

In varful ierarhiei sociale se gaseste bogatul negustor de cereale, care expediaza vase cu porumb si grau catre Galati, nu doar din Leova, und isi are casa si birourile, ci si din alte sate de pe malurile Prutului. Pentru profitul sau nu ezita sa adauge servicii de imprumut, precum avansuri pe potentialul pret al recoltelor.

Neinsemnata burghezie, infometata de ani de instabilitate ecnomica, include doctori, farmacisti, negustori de maruntisuri, croitori, palarieri, negustori de tesaturi, tamplari, carciumari, si multii oficiali ai politiei,

administratiei sub-prefecturii. In aditia acestei sovaielnice aristrocatii, exista deasemenea si cativa frezori, singurii manufacturieri din zona.

In Leova, majoritatea populatiei este reprezentata de evrei, aproximativ 2,500 de evrei in cadrul a 4,000 de locuitori.

Majoritatea comertului si artelor este in mainile evreilor. Unii sunt ocupati de agricultura sau de

cultivarea strugurilor. Proprietarii de pamant sunt bogati in timp cei saraci raman exclusiv in zona urbana. Predominanta evreilor e marcata in colegiul electoral, in ciuda satucelor moldovenesti din jur. Primarul

actual, este un liberalist roman, dar cei doi predecesori ai sai erau evrei.

Populația non-evreiască este compusa din o mie de țărani și oficialii români și câteva sute de greci, ucraineni, romi si rusi."

 

sursa: Un oraș în Europa de Est (Michel Roblin)

Write a comment

Comments: 0