/DOC/ Scenă și pavaj "de aur" construite în orașul Leova. O INVESTIGAȚIE JURNALISTICĂ ARATĂ CUM SE GESTIONEAZĂ BUGETUL PRIMĂRIEI LEOVA!

Primăria orașului Leova a devenit subiectul unei investigații jurnalistice, efectuate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale "VIITORUL".Aceast material a fost publicat în Buletinul pentru luna martie a organizației care poartă denumirea simbolică "Bugete fără secrete" și poate fi citit integral mai jos.

- „Spuneți, vă rog, 750 de lei pentru un metru pătrat de pavaj nu este prea mult?”

- „Este devizul de cheltuieli, aici intră materialul, lucrul, demolarea și reparația”.

- „Și, totuși, nu-i prea mult 118 mii de lei la 160 de metri pătrați de pavaj. Nu-i prea mult?”.

Acesta este un fragment al discuției surprinse la una dintre ședințele Consiliului orășenesc Leova între consilieri și contabilul-șef al Primăriei Leova, Maria Dobrea, care prezenta darea de seamă a instituției pentru anul 2015. Consilierii, se pare, așa și nu au înțeles pentru ce au fost cheltuite, în 2015, cele 118 mii de lei. „Au fost puse multe întrebări la ședința Consiliului. Sunt specialiști care au calculat, sunt documente. În caz de ceva, ei o să trebuiască să le arate organelor competente. Eu nici n-am atras atenție”, își aduce aminte ca prin ceață de acest subiect, lăsat între timp de izbeliște, consilierul orășenesc din Leova, Sergiu Grecea

 

TREI OFERTE, SELECTATĂ CEA MAI MICĂ

 

Suspiciunile consilierilor locali din Leova au apărut atunci când contabila Maria Dobrea a notat în darea de seamă pentru anul 2015 acest punct: 

„Reconstrucția trotuarului cu pavaj, strada Unirii (160 m) – 118,7 mii lei”. Primăria Leova, în fața căreia a fost pus acest pavaj, nu publică deloc contractele de achiziții pe site-ul instituției, iar ultimul raport de activitate al primarului postat pe pagina web oficială datează încă din anul 2013. Buletinul „Bugete fără secrete” a studiat dosarul acestei achiziții contractate în primăvara anului 2015. La concurs au participat trei agenți economici – „Apă-Canal Leova”, întreprindere al cărui fondator este Primăria Leova, întreprinderea individuală „Favorit Carcea” și SRL „Preant”. Câștigător a devenit cel care a oferit cel mai mic preț, așa cum prevede legislația. „Apă-Canal Leova” a propus pentru cei 160 de metri pătrați de pavaj din fața primăriei 107 224 de lei, „Favorit Carcea” – 113 500 de lei, iar „Preant” – 114 070 de lei

 

ACHIZIȚIA A DEPĂȘIT VALOAREA CELOR TREI OFERTE

 

În devizul de cheltuieli, la semnarea contractului, „Apă-Canal Leova” arăta că va cheltui pentru toate lucrările necesare pentru pavajul din fața Primăriei, dar și pentru balustrada instalată în sediul instituției 73 621 de lei. La această sumă se va adăuga TVA-ul în valoare de 20%, cheltuielile de transport și regie și beneficiul întreprinderii de 6%. Cea mai mare cifră, de 57 794 de lei cu tot cu salariul muncitorilor, stă în fața a 216 m.p. de pavaj, nu 160 cum a raportat contabila, urmat de balustrada în valoare de 15 840 de lei. Administratorul „Apă Canal Leova”, Victor Antoniu, explică diferențele înregistrate în contractul de achiziție, darea de seamă a contabilei și procesul-verbal de la final prin faptul că „devizul e una, dar când faci lucrări, măsori, vezi și poate iese altceva”

Decizia cu privire la executarea bugetului Primăriei Leova în anul 2015

Potrivit lui Antoniu, balustrada din inox din fața clădirii Primăriei Leova a costat până la urmă puțin peste 23 de mii de lei și acest lucru ar fi mărit valoarea finală a lucrărilor. Responsabilul neagă faptul că un metru pătrat de pavaj ar fi costat peste 700 de lei, menționând că cel de culoare sură a fost cumpărat cu 100 de lei, iar cel colorat – cu 120 de lei. Cât despre diferența dintre cele 160 de metri pătrați de pavaj anunțată de contabila Primăriei și cele 216 din devizul de cheltuieli, Victor Antoniu afirmă că 56 de metri pătrați de pavaj au fost scoase din altă parte din oraș și puse în fața instituției, pentru acestea fiind incluse doar cheltuieli de instalare.

 

UN METRU PĂTRAT DE PAVAJ, PESTE 500 DE LEI

 

Totuși, dacă scoatem cheltuielile pentru balustradă și pentru cumpărarea celor 56 de metri pătrați de pavaj adus din altă parte, iese că un metru pătrat de pavaj din fața Primăriei Leova a costat în 2015 circa 500 de lei. În anul trecut, tot „Apă-Canal Leova” a câștigat un alt contract cu Primăria Leova – 151 684 de lei pentru 285 de metri pătrați de pavaj pe terenul aferent instituției. Reiese că, în 2016, autoritățile locale din Leova au plătit deja câte 532 de lei pentru un metru pătrat de pavaj. Ștefan Racu, director interimar al întreprinderii municipale „Exdrupo” din Chișinău, ne-a spus că în „afacerea cu pavajul” depinde mult grosimea acestuia. Totuși, prețul pentru un metru pătrat de pavaj instalat în capitală variază între 180 de lei și 500 de lei, în ultimul caz fiind vorba de pavaj din granit, ceea ce nu e cazul din fața Primăriei Leova. Victor Antoniu explică acest preț prin faptul că în fața Primăriei Leova a fost nevoie de lucrări complexe, scoaterea asfaltului, punerea pietrișului, desfacerea bordurilor etc.: „Noi suntem întreprindere municipală, dacă nu ne susțin cu volum de muncă, ieșim în pierdere și oamenii nu vor avea de lucru”. 

 

LA CONCURENȚI, MAI IEFTIN

 

Reporterul de la „Bugete fără secrete” a telefonat la „Leocons-Plus”, firma care a pierdut licitația din 2015, prezentându-se drept un potențial client. O angajată de la firmă ne-a spus că au pavaj de la 130 până la 170 de lei metrul pătrat. Lucrul pentru instalarea acestuia este 70 de lei pentru metru pătrat și, plus materialele de construcție, un metru pătrat instalat nu ar trebui să depășească 300 de lei. Totuși, chiar dacă a pierdut licitația în acel an, firma „Leocons-Plus” a prins alta, în anul trecut, tot pentru construcția de pavaj în fața aceleiași Primării – 238 882 de mii de lei pentru 610 metri pătrați de pavaj. Asta ar însemna că, pentru administrația publică locală, „Leocons Plus” a cerut peste 391 de lei de metru pătrat de pavaj. Iurie Gospodinov, directorul întreprinderii individuale „Leocons-Plus”, ne surprinde. Chiar dacă oficial a existat un tender, fiind contract de valoare mare, cu participarea a trei firme, acesta ne spune că a fost rugat de primarul de Leova, Vitalie Gargaun, să se ocupe de proiect, fiindcă ceilalți doi ar fi refuzat – „Modern Construct” și „Apă-Canal Leova”. „Primăria avea puțini bani și mi-a spus: Iurie, dacă poți, fă”, ni se destăinuiește agentul economic, afirmând că nu a avut profit de pe urma acestei lucrări. Întrebat dacă mereu preferă să lucreze în minus, Gospodinov ne-a spus că a acceptat, în speranța că va mai prinde pe viitor contracte cu Primăria Leova. Și a prins!

 

 

SCENA MODESTĂ DE 100 DE MII DE LEI ȘI CONTRACT DRIBLAT

 

În toamna anului trecut, aceeași firmă a construit o scenă în Piața Ștefan cel Mare din centrul orașului Leova cu aproape 100 de mii de lei. Gospodinov afirmă că în acest caz nu a fost organizată o licitație, fiind vorba de un contract de „vreo 40 de mii de lei”, scuzându-se, totodată că nu ține minte exact suma, întrucât firma a avut multe lucrări în anul trecut. Primarul Gargaun se afla în concediu, dar viceprimarul de Leova, Sergiu Mahu, ne-a spus că scena a costat, de fapt, 99 de mii de lei. „Oferta este de 79 de mii de lei, plus 20 de mii de lei pentru materialele pe care Primăria le-a cumpărat tot de la aceeași firmă”, ne-a spus viceprimarul Sergiu Mahu. Întrebat ce a costat atât de mult în acea scenă destul de modestă, viceprimarul a ținut să accentueze că el este constructor de meserie: „Scena este din metal care este foarte scump. Aș spune că așa scenă ar costa chiar mai mult. A fost pavată scena, soclul…”. Contractul semnat între Primăria Leova și firma lui Gospodinov arată clar că „Preţul/ costul bunurilor/ lucrărilor/ serviciilor livrate/ prestate/ executate conform prezentului Contract este stabilit în lei moldoveneşti, fiind indicat în specificaţia din prezentul contract. Suma totală a prezentului Contract constituie 79 793,78 (șapte zeci și nouă de mii șapte sute nouăzeci și trei, 78) lei MD”. Deci, aceste aproape 80 de mii de lei ar fi trebuit să includă și costul bunurilor (vezi contractul). 

UN MEȘTER LOCAL SE DESCURCA ȘI CU 70 DE MII DE LEI

 

Surse care au solicitat anonimatul ne-au spus că, până a încheia acest contract, primarul de Leova, Vitalie Gargaun, i-a solicitat meșterului din localitate, Tudor Casapu, să se apuce de proiect, dar prețul de 70 de mii de lei pe care l-a cerut fierarul nu l-ar fi aranjat pe alesul local, zicând că „e mare”. Informația ne-a fost confirmată de Tudor Casapu. „M-a întrebat primarul și i-am spus că m-aș apuca pentru 70 de mii de lei, cu tot cu materiale și lucru. Am plecat din oraș să-mi schimb niște acte și, când m-am întors, cineva deja făcea scena”, ne-a spus meșterul. Astăzi, Tudor Casapu trece zilnic pe lângă scenă și își spune mereu în gând: „Poate, ca meșter, făceam ceva mai frumos. E, totuși, centrul orașului…”. Menționăm că, potrivit portalului localbudgets.viitorul.org, Primăria Leova a cheltuit în anul 2015 peste 11,929 de milioane de lei, bugetul fiind dependent în proporție de 58,5% de transferuri, majoritatea de la bugetul de stat. Mai mult de 45% din bani au fost cheltuiți pentru plata mărfurilor și serviciilor, investiții și reparații capitale. 

 

Maria Bucur

OPINIA EXPERTULUI

 

Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”:

 

„Majorările ulterioare de prețuri, posibilitate de trucare a contractelor”

 

„O posibilitate de trucare a contractelor de achiziții publice sunt majorările ulterioare de prețuri. Această găselniță pentru persoanele de rea-credință este oferită de Legea privind achizițiile publice (nr. 96 din 13.04.2007, art. 96 p.4). Scopul legiuitorului a fost unul nobil. În cazul contractelor de achiziții pe o perioadă mai mare de un an, pot apărea factori obiectivi, când are loc majorarea prețului la produsele indicate în contract. În cazul dat, dacă nu ar exista această clauză, care prevede posibilitatea majorării prețului contractului, atunci agenții economici ar intra în incapacitate de executare a contractului. Din acest motiv obiectiv există această normă legală. Însă ea, din păcate, poate fi utilizată fraudulos, în cazul când există o înțelegere între funcționarul public responsabil de achiziția publică și agentul economic. Este foarte dificil de demonstrat dacă majorarea de prețuri a survenit în baza unor factori obiectivi de ordin economic sau sunt rezultatul unei înțelegeri secrete. Un sprijin în investigarea acestui fenomen poate servi platforma implementată de IDIS „Viitorul” împreună cu Ministerul Finanțelor de transparență a bugetelor locale și a contractelor de achiziții. Existența unei baze de date care ar include toate contractele de achiziții publice și prețurile lor ar permite persoanelor interesate să determine dacă într-un caz concret majorarea de preț estre obiectivă sau nu. Suntem siguri că în, perspectiva următorilor doi-trei ani, prin transparentizarea procesului bugetar, va fi posibil de contracarat eficient acest fenomen negativ de majorare frauduloasă a prețurilor. Iar norma legala va fi utilizată exclusiv pentru cazurile obiective”.

sursa: viitorul.org


Write a comment

Comments: 0