Parlamentul a votat: VOM MERGE LA SCHIMBUL VALUTAR CU BULETINUL!

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Chiar dacă au susținut inițiativa, mai mulți deputați s-au arătat deranjați de necesitatea prezentării buletinului de identitale și oferirii datelor personale colaboratorilor caselor de schimb valutar în cazul tranzacțiilor ce depășesc 5000 lei (240 euro).

Deputatul neafiliat George Mocanu a întrebat autorii proiectului dacă există vreo protecție pentru a nu admite ca datele personale a cetățenilor să nu fie folosite cu scopuri meschine de angajații schimburilor valutare.

Viceministrul Justiției, Nicolae Eșanu, a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

Mai mult ca atât Eșanu a anunțat că Serviciul nu va expedia datele acumulate altor instituții, precum Inspectoratul Fiscal.

Șeful-adjunct al Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor, Adrian Corcimari, a declarat că Casele de schimb vor fi verificate de Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal: cum utilizează datele persoanelor și în ce scopuri.

Deputatul democrat, Anatol Gorilă, a s-a arătat nemulțumit de faptul că casierii Caselor de schimb valutar vor avea împuterniciri pe care nu le au unele instituții din stat.

În acest sens deputații au propus să vină cu mai multe amendamente pentru lectura II, printre care și modificarea Legii cu privire la datele cu caracter personal.

Precizăm că proiectul Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului stabilește, printre altele, ca operaţiunile de schimb valutar în numerar să aibă loc doar la prezentarea buletinului de identitate. Mai mult, dacă tranzacţiile vor depăşi 5 000 de lei (240 euro), unitatea de schimb valutar va înregistra datele cu caracter personal din actul de identitate al solicitantului. În cazul unor suspiciuni, acestea vor fi prezentate Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie și altor organe cu funcţii de supraveghere şi de drept.

Conform inițiativei, datele vor fi păstrate cel puţin 5 ani, iar acestea trebuie să fie suficiente încât să permită reconstituirea fiecărei tranzacţii sau activităţi în maniera în care să servească, în caz de necesitate, ca probă în cadrul procedurii penale, contravenţionale şi altor proceduri legale.

În ceea ce vizează activitatea teroristă, potrivit proiectului, la înregistrarea ONG-urilor, Ministerul Justiției va verifica dacă fondatorii sau administratorii nu sunt incluşi în listele naţionale sau internaţionale a persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă și va refuza înregistrarea în caz de existenţă a unor suspiciuni rezonabile privind implicarea acestora în activităţi teroriste, sesizând imediat organele competente.

A fost modificat și regimul de sancționare pentru încălcări grave care prejudiciază interesele şi imaginea ţării. Astfel, sancțiunile pentru instituţiile financiare pot ajunge până la 5 mln euro, iar cele pentru celelalte entităţi raportoare, până la 1 mln de euro.

Serviciul pentru Prevenire și Combaterea Spălării Banilor rămâne în continuare autoritatea responsabilă de monitorizarea domeniului. Șeful Serviciului va fi numit pe un termen de 6 ani de către directorul CNA şi va avea 2 şefi-adjuncţi.

 

sursa: deschide.md


Write a comment

Comments: 0